Educația financiară

educatie-financiara-in-romania

Există o corelație între nivelul libertăților naționale în implementarea directivelor europene și educația financiară. Dacă nivelul de educație financiară este redus, atunci implementarea cu derogare de la principii financiare solide e mai posibilă. Aceasta generează un impact negativ asupra calității sistemului bancar, nivelului de intermediere financiară și integrare financiară. Astfel, se creează chiar și obstacole în promovarea valorilor fundamentale europene, precum libera circulație a capitalului, serviciilor, etc.

Dacă nu ținem cont de nivelul de educație finaciară atunci când legiferăm, se pot comite erori de implementare și traducere în legislația națională a acestor directive. Există suficient spațiu pentru a crește integrarea financiară în Uniunea Europeană în care toate statele să beneficieze de the same level playing field. Standardizarea regulilor în interiorul single market este câștigul generat de integrare.

România, la 12 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, se evidențiază ca fiind statul european aflat la coada plutonului UE în materie de bancarizare, intermediere financiară, nivelul educației financiare și, cu mici excepții, ca nivel al bunăstării economice. Îngrijorătoare sunt și statisticile care arată că unul din trei români este expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială, iar fenomenul emigrației a determinat 15% din populația țării să plece.

Nevoia de educaţie financiară la nivel național este considerabil mare, dat fiind că România se poziţionează pe locuri codaşe din punct de vedere al nivelului de educație financiară în UE, dar și la nivel mondial, fiind clasată pe locul 123 din 143 de ţări. Un lucru îmbucurător este că Strategia de dezvoltare a României include tactici de atenuare a deficitului în raport cu media europeană. Asociaţia Română a Băncilor are ca obiectiv strategic creșterea nivelului de educație financiară a cetățenilor, acesta fiind inclus și în Strategia Naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 aprobată de Guvern. ARB este singura entitate privată care face parte din nucleul creat la nivelul României în vederea implementării unei Strategii Naționale de Educației Financiară.

Bunăstarea economică și nivelul optim de intermediere financiară sunt direct corelate. Între gradul de intermediere financiară și nivelul educației financiare există o legatură intrinsecă. În România gradul de intermediere financiară se plasează la 26,6%, iar nivelul educației financiare este de 22%. Intermedierea financiară s-a redus cu o treime de la nivelul înregistrat în urmă cu opt ani. Cu toate acestea, sistemul bancar are disponibilitatea și resursele să accelereze pedala creditării.

O soluție pentru o mai bună integrare financiară este și monitorizarea și sprijinirea unui program european de creștere a nivelului de educație financiară. Astfel, piatra de temelie a acestei armonizări ar trebui să fie introducerea în curricula școlară obligatorie a educației financiare pentru toți cetățenii Uniunii Europene.

Este recomandată dozarea libertăților individuale privind modul de transpunere a legislației europene în legislațiile naționale. Trebuie evitate presiunile suplimentare pe integrarea marii familii a Uniunii Europene din punct de vedere financiar. Diferențele mari de reglementare între state generează consecințe adverse în privința capabilității investitorilor de a susține creșterea creditării sustenabile.

Cu cât unele economii din UE sunt mai afectate, marea familie europeană are mai multe consecințe negative de anihilat: nivelul sărăciei și excluziunii sociale, fenomenul migrației, etc.. Îndepărtând aceste obstacole, reducem riscurile unei crize viitoare. Statele din Uniunea Europeană trebuie să vâslească în aceeași direcție, iar creditul și creșterea educației financiare sunt soluțiile pentru a reduce decalajele. România are aproape cel mai scăzut nivel de bunăstare din Uniunea Europeană, iar soluția este tratarea cauzelor care plasează țara noastră pe această poziție. Rolul educației financiare este esențial pentru creșterea bunăstării economice, acest aspect fiind evidențiat prin decalajul economic.

Prin dozarea libertăților individuale privind legiferarea/ reglementarea se pune punct fragmentării eforturilor de integrare.

În acest moment, UE se confruntă cu fenomenul migrației, cu discrepanțele în materie de bunăstare economică în rândul populației și privind clasa antreprenorială. Uniunea Europeană ar trebui să - și cadențeze pașii astfel încât, printr-o politică generală la nivel înalt, să creeze cadrul unitar pe care statele, în special cele emergente, să-l aplice uniform. Uniformizarea nivelului de cultură financiară (Financial literacy) este un must pentru a crea level Playing Field de care avem nevoie în integrarea financiară europeană.

 

Ministerul Educației Naționale, Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor Publice, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Asociația Română a Băncilor au încheiat, în anul 2018, un Acord de colaborare pentru realizarea de activități comune în domeniul educației financiareși elaborarea Strategiei Naționale de Educație Financiară (SNEF). Scopul acordului vizează dezvoltarea, însușirea și aprofundarea unor elemente ale educației financiare la nivelul învățământului primar, gimnazial, liceal, universitar și al persoanelor adulte.

Acordul de colaborare asigură un cadru inter-instituțional prin intermediul căruia cele cinci părți semnatare vor realiza activități comune în domeniul educației financiare pentru grupurile țintă şi schimburi de experiență privind inițiativele existente ale partenerilor în domeniul educației financiare. Etapele premergătoare elaborării Strategiei Naționale de Educație Financiară vizează conceperea „Cărții albe” -lista actorilor angrenați în activități sau proiecte din domeniul educației financiare, precum şi a unui studiu național referitor la nivelul actual al cunoștințelor din domeniul educației financiare.

În premieră pentru industria financiară din România în materie de proiecte educaționale comune în beneficiul consumatorilor, membrii Platformei de Educaţie Financiară au lansat Manualul practic pentru utilizatorul de servicii financiare. Manualul practic pentru utilizatorul de servicii financiare reprezintă o sinteză de informații utile clienților actuali și viitori care utilizează servicii și produse financiare sau oricărei persoane care dorește să se familiarizeze cu concepte din piața bancară, piața de capital, asigurări, pensii și leasing. Manualul practic este disponibil pentru toți consumatorii pe site-ul www.educatiefinanciara.info este postat pe site-urile membrilor Platformei. Acest material de educație financiară este primul proiect educațional care concentrează contribuția tuturor componentelor pieței serviciilor financiare având ca obiective explicarea produselor, serviciilor și conceptelor financiare și dezvoltarea competențelor necesare pentru aprofundarea cunoștințelor în domeniul financiar.

Prin intermediul acestei lucrări ne dorim să ajutăm clienții sau potențialii viitori utilizatori să conștientizeze drepturile lor, beneficiile pe care le pot obține, dar și obligațiile și riscurile implicite cu care s-ar putea confrunta, atunci când vor avea în vedere atât bunăstarea proprie, cât și pe cea a familiei. Consecvenți misiunii de a contribui la creșterea nivelului de educație financiară, industria financiară din România și stakeholderii acesteia și-au asumat leadershipul comun al unui proiect mobilizator în interesul românilor prin inițiativa public -privată Platforma de Educație Financiară. Obiectivul membrilor Platformei de Educație Financiară este creșterea nivelului de educație financiară în România. Platforma de Educație Financiară concentrează 21 de entități public –private invitate: Academia de Studii Economice din București, Asociația Administratorilor de Fonduri din România, Asociația Analiștilor Financiar -Bancari din România, Asociația Brokerilor, Asociația de Plăți Electronice din România, Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România, Asociația Română a Băncilor, Asociația Română a Brokerilor de Credite, Asociaţia Societăţilor de Leasing Operaţional, Asociația Societăților Financiare din România, Autoritatea Națională pentru Protecţia Consumatorilor, Banca Națională aRomâniei, Bursa de Valori București, Consiliul Patronatelor Bancare din România, Depozitarul Central, Institutul Bancar Român, Mastercard România, Ministerul Educației Naționale, Uniunea Națională aSocietăţilor de Asigurare și Reasigurare din România, Uniunea Naţională aSocietăţilor de Intermediere și Consultanţă în Asigurări din România și Visa România.

Implicare europeană

Asociația Română a Băncilor a devenit membră suport a Institutului Bancar European alături de asociațiile bancare naționale din Germania, Grecia, Italia, Olanda și Spania, obiectivul fiind consolidarea, în plan european, a parteneriatului dintre mediul academic și industria financiară. Institutul Bancar European, cu sediul la Frankfurt, este o organizație non-guvernamentală înființată în ianuarie 2016, care își propune să elaboreze cercetări academice de înaltă clasă în domeniul reglementării bancare și să faciliteze interacțiunea dintre universități, autorități de reglementare și supraveghere și industria bancară. Institutul a apărut ca un rezultat firesc al procesului de consolidare a reglementării și supravegherii bancare la nivel european.